Elegii
* * *
şi iată-mă deodată
industrie târâtoare/ eternităţi ezitante…/ în
spaţiul mereu mai strâmt
aştepţi să se termine /istoria/ ideologiile /erele/ evul
dar eu chiar aş putea să le /spun să le arăt cum
a-nceput galapagosul / cum cade noaptea pe geamul
murdar al tramvaiului paişpe cu/măturătorii
zilnicăria / cu armele toamnei
şi chiar o elegie rătăcind către noapte…
Santa Maria Formosa/însemna
să nu locuieşti pământuri /absurde apoi /totul
chiar totul/ devenea secretă solie…
aşadar unde să-ţi afli senin adăpost?/ unde nemuritoarea
pe care n-o mai aştepţi/ să te zărească
prin autistele gramatici ale materiei…/poarta grădinilor
nu s-a deschis…dar tu încă respiri/ şi visezi/…
what is the meaning of spiritus mercurius/ mr. Jung?
*
voce a celei albe/ fiinţa de vânturi / ştiaţi …
când obiectele din jur devin/ fremătătoare
când încă de-ai putea-o privi/ viaţa se mistuie/
casă în flăcări /iubito/ casă lunecând
morminte lucii de/ aer…
de câte ori
i-ai trecut sufletului meu/ o adiere a copilăriei
şi toată fervoarea zilelor / unde
copaci incandescenţi aiurau/ doar tu ştii
nu-i aşa că tu ştii /cuvîntul de veghe…
prin somnul tăcutelor /temple
teracote albastre / chiar înfloreau
*
în dimineaţa în /care cafelele sunt reci
ei îmi dau /dreptul să –ţi vorbesc din oglinzile / gelatinoase…
pour notre lumiere qui est une maladie
vin corbi din norduri adietoare şi reci
dar trebuie să simţi cum se lichefiază
nisipurile aduse din insulele fiinţelor alb-electrice…
umbrele dansul şi sunetul letal
prin care fiinţa iubită alunecă /depărtate şi singure/ neguri
cel ce veghează cu nopţile lui/ sub
privirea sticloasa a acestor cuvinte/
nici n-a- început/ să respire…
toate mormintele / se îngroapă în noi…
*
ai fi crezut că vorbise o pasăre…
lângă ora acelor ape / ora
rămasă fără de nume/ …se prevesteau /
furtuni…
o, les fous du langage
târzii întrebătoare/ presimţiri de amurg
la marginea prăbuşirii / m-ai fi strigat
iubito
mi-ai fi cerut înapoi/ o noapte înaltă/ a nemăsuratelor
temple albastre
eşti casa durabilă/ şi aerul din
freastra deschisă/ spre toate /depărtările
drept…
copacii / mai albi ca nişte fete/ îndrăgostite
dintr-un oraş străin
pe mâna mea / vestesc
un înger al lucrurilor ce încă/ nu s-au rostit
*
somn al asfalturilor din lungi pelerinaje
columnele stăruie-n /străzi
halucinează /milenii întregi cu îngândurările lor
vuind şi vuind…/ o înaltă ivire
mereu e în lume/ de-ne-cuprins
doar o fiinţă a viitorului/ ar desluşi
povara şi semnul tristeţii/ venind / de din
cuvântul însângerat …
şi e o…/nemântuire trecând prin galbene iatacuri
m-ai fi strigat de sub grele
adâncuri de zid
în neatenţia generală / în disoluţia fiinţei
să mori într-o /pasăre/ într-un limpede strigăt…
dar din…al cărui neant?
*
din niciodată/ din nicăieri ori din ivirea acelui mare şi
nesfârşit crepuscul
să simţi / iubito/ că zodiile chiar acum se destramă-n
treziri înrourate/ şi întrebătoare
* * *
şi atunci ar fi trebuit să vorbesc…
îngerul /la fleur de fumée/
îmbrăca argintii disonanţe/ tulburând toamna
singurătăţile/ apa
poate că totuşi/ soldaţii acestei secunde vor / rupe
cămăşile fosforescente /tăcerea prin care
te simţeai /
părăsit / de fiinţe albastre
peste
golul din gânduri
cât o câmpie
dumnezeirea…
or să se-adune plopii svelţi turnaţi în argint
uzine ale încremenirii /plutesc de pe acum/ şi/ de la mari înălţimi
oraşe mortuare duc vântul orb
al zilelor dintr-o /iarnă imaginară
what is the meaning of spiritus mercurius/ mr. Jung?
*
dar ei nu contează şi voi nu contaţi/ răcneau păzitorii
un înger de fum plutea-n asfinţit sticloase şi negre
făclii / în această mişcare eternă/ cortina cădea
pe îngheţate prelungile mâini de argint
/imaginarul pendul plutea peste/ lume
cu boreale jocuri acolo unde/ nocturnă /marea
în părul tău pusese duhuri albe şi lungi
elencos/ elencos…
vom trece mai departe spuneai ca dintr-o hipnoză/ cu
străluciri /şi smile-uri atârnătoare /furaseşi ceva, un abur uşor de
din fotografiile în sepia …/ dar
stranii şi lungi sunt drumurile în noapte /adiind adiind
eu /de la mari depărtări /Jésus-fleur-chemise
*
gândul părea zidul–de-netrecut…
având în vedere că
obiecto-fiinţul se confecţionează din /abanos şi iarbă/ tomnatecă
metale nobile sau / mai simplu? /
fier piatră cupru/ parazitoze fatale/ îngândurări …
călătorim în raniţă cu /o apropiere a iernii
cu o/ ţară latentă /
şi fără scăpare
oraşe / poduri aglomeraţii
la marginea/ serii erau / sub prăpăstii adânci
voci de vânt /de zăpadă /de scrisori /de peste /lume şi trenuri
mereu răpindu-te/ mereu şi mereu
*
infinit- translucidă-n suspensii/ ciudate/ cutia
cu lieduri de sticlă/ şi mici
delirante/ subtile mecanisme … / se trezeau răspunsuri/ neaşteptate…
un munte nelocuit venea acolo noaptea cu/ oseminte şi
linişti
aer abia luminat şi/ comfuz ca un furtun de/ vocale /cum să
nu ştii?/ doar eu te rosteam fără să /te destăinui
şi /Doamne / se făcea primăvară
te povesteam / pur şi simplu te povesteam/ mie
ţie/ şi altora mulţi …şi oricui ar fi venit lângă mine/ Tu
şi Tu şi Tu şi Tu
ca râurile iuţi/ ale tăcutelor zodii/ eram împreună un strigăt
venind prea târziu / o cât de târziu/…
*
şi ce jertfă fusese aceea/ deliram
cu genunchii sfâşiaţi / de credinţe şi noapte
într-o aproape neverosimilă reînflorire/ dar tu ştii
chiar ştii despre ce povestesc/sub pânda neîndurătoare
a constelaţiilor
*
toamna-şi strigase prin noi/ dementa şi roşia carne
şi veneam/ dintr-un mirt plutitor/ plin de amurguri şi
zei/ but I am a lost man/… sufocat şi ucis sub
coduri de bare…
… ţip şi totuşi nu mă trezesc / acolo în
nemişcătoare tărâmuri de seară /sub piatra şi
talpa de aur a toamnei
je suis ce cours de sable qui glisse
*
ce am fi putut spune despre noi/ despre mare / şi despre
nisipurile aducătoare de singurătăţi/ când stelele tac
de mii de ani/ totuşi tac…
imaginează-ţi o abstracţiune foşnind colosal/ delirând
o asfixie a /culorilor
mari frunze şi uimiri /eleate/ safirul lor întunecându-se aerian
spasm gingaş şi totuşi epileptic al veşnic întrebătorului
Cortèges o cortèges / C’est quand le roi s’en allait…
nu /mai purtăm nici semne/ câtă vreme gloria acelor
obiecte sublime /aparţinând disperării
imperceptibilele suavele/ obiecte or să mai zacă/ atinse
de holocaustul alb sub ninsori /cu psalmi şi ectenii…
ne-am fi putut lăsa sub înserare toţi îngerii din/ neverosimila noastră
amiază
* * *
ascunsă depărtată / şi străină /
mare –i vântoasa/ şi plină de clopote/acolo
deasupra…
ne înconjoară… şi de/ din nimeni /suindu-şi somnul
fiinţe vegetale cu tot cu /libertatea
lor / vor să îmbrace lungi rochii /de seară …
/ lângă pluta meduzei
şuieră marfarele/ din alte lumii/încât obiectele lied devin
neîndurătoare / iar eu abia de mai înţeleg /locuirea…
nu ştiu să mai locuiesc /în mişcarea lor lentă sticloasă şi stranie
/ perisabile/ vai/ obiectele lied…/ dezbrăcare de /inimă
o mână amară a scrijilat evanghelii /pentru
marile/ albele vânturi şi voci/ unde se
clatină încă/ameţitoarele drumuri ale planetei
…am locuit la Combray/ în indicibila cifră a nopţii/… la un
aliniat fără nume al Legii/ se mai aude glasul Lui
Eu sunt Cel ce sunt
* * *
zidesc pământul şi /revoluţiile/ chiar
în lividitatea pură a Dumnezeirii… /şi nu mai ştiu cine sunt
din anotimpurile noastre se arată/ un viitor străin
vezi bine/nu am nimic să mai dăruiesc
/şi doar/ strig/ peste infuzia tulbure a sorţii
rugând în tăcere
ca dintr-o apă înfometată/ ca şi cum aş putea
să-mi mai spun
Il est 17 heures et tu saurais
mourir….
*
apocalipsis cum figuris
o /paranoia a cuvintelor sinucigaşe
douceur d’autrefois
undă netrebuincioasă…/şi gacială…
uitând că ele ne vin de departe/ de foarte departe
cu verdele întuneric al morţii care coboară
verdele/ chiar El / silabisindu-ne
peste / un finalul de emoţie… prin
urmare/ repetăm/ reluăm de la cadenţă…
/am fost opriţi… / ideile gâtuite cu laţul într-un ungher pestilenţial
de realitate
să îţi aduci propriul suflet pe braţe/ când lumina se /sparge sub paşi
uşori/ o /femeie a viitorului cine să fii la/ casele cerului
enoriaşul din mine îşi poartă/ argintul şi nordurile/ înceţoşate
cine să fii când timpul aprinde /imens şi pustiu
făcliile negre/ ne construim împreună cu / fermecătorul
marele plâns al spânzurătorii însingurat într-o/ pasăre
la mizul nopţii pe stradă să /te simţi cineva când/ toate ferestele râmân
închise şi tarotul / e doar un diazepam
peisaj al /libertăţii demenţiale / îţi mai vine să scrii/ îţi mai vine/ dacă
arunci funia în tavane
imaginarele mori
te ameninţă de/ din litofanii /good night, sweet prince…
* * *
unde te crezi/ unde naiba te crezi/
maşinile tocmai iau foc în biserici/ abuz al memoriei/ cu
toate uşile zăvorâte pe-afară / ninsori disperare şi de mult/ uitatele
mari /înţelesuri care inexplicabil/ totuşi întârzie…
vânt bun/ muritori/ prin transhumanţa însângerată
a întunecării/ se
inventează instantaneu oglinzi high fidelity/ în /
friguroasa liniştire
în dulcea demenţă a eroului tragic
captif innocent qui ne sais pas chanter
* * *
astfel se poate /începe o părăsire uriaşă
strania apariţie a individului/ singur locu(i)tor
în depresiuni ale
proaspăt morbidei iluzii…/
o/ pasăre-copac un imperiu/ al satelor cosmice
unde nimeni nu m-a iubit/ unde marionetele îşi îndură/ sfoara
trasă dintr-o întreagă /istorie..oare îndrăgostiţii
rămân / promisiuni ale mereu depărtării/ în
case tăcute şi în legende ale civilizaţiei de consum/ ale nepăsării/
ale actorilor/ ale unui joc muribund din arhipelaguri
necunoscute/case
dar/ totuşi case tăcute
*
imperceptibil sunet /… glisando /..obiecto-fiinţul
mişca anotimpurile /…dacă
ai fi rămas cu ochii deschişi / pe şleaurile
zilei/ pe bancnotele triste din
buzunărelul secret fumegau/ cămăşi ale unui anotimp din
totdeauna al nostru
albe biciclete ziare şi tenişi/ călcai/
cu mulţimea de peşti/ multicolori în jurul picioarelor
dar şi cu menajeriile…o/ desigur şi cu ele…
cineva se aşează imperturbabil/ la această masă a /părăsirilor
indescifrabil şi definitiv
la malinconia vine să potrivească/ ceasurile… / îndelung
presimţită întunecare de sens
unde te crezi/ unde naiba te crezi/
mausoleul reginei adie de la mari depărtări ceea ce
încă/nu a fost scris / leprozerii ale nopţilor albe/din Pathmos
tânguie
glasuri moi de feştilă/ femeia
neagră trecea pe terase sub luna alchimică verde şi textuală/ şerpi
unduindu-i pe urmele paşilor
în ora/ de iarnă a
unui alt mileniu good night, sweet prince… good night
*
şi atunci ar fi trebuit să vorbesc
…au-delà donc des choses pleines de joie
traiectorii / cuvinte-libertăţi-ale-aerului
locomotive vast /imaginare
într-un text-anotimp/ text-pasăre / text -pasăre-pasăre/ copac
şi/ copac / transatlantic / text-banchiză polară şi…/ şi-câte-şi-mai-câte…
se strigă se zbiară se cântă direct din partitura unui aide mémoire
se reprogramează o pierdută arcadie/cartagină / un argint târziu şi un
gust de alchimii şi/ cerneluri…
în parcul oraşului aud încă /din depărtare venind
viscol de îngeri cu şosete albastre…
pândari ai nopţii supraveghează
disonantul obiecto-fiinţ
patafizice trenuri
întind lungi scrisori peste singurătatea / garsonierelor / a
avioanelor ce nu ajung niciodată…
…nu-i aşa că mi-ai scris un mesaj?/ nu-i aşa ?
*
în făr’de marginea lumii/
obiecte de aer / de somn de umbre şi brize / obiecte din
mări muribunde
cameră tristă/ cretă şi argint
când eşti toamnă adiată de duhuri
viaţă a spitalelor secrete sub dimineţi lucitoare
în neatenţia generală/ în disoluţia fiinţei
oglinzile ascund bătaia inimii/ mele şi o lungă
chemare a balenelor sinucigaşe
*
atunci când / deasupra pădurilor construieşti/ adulmecat
de aisbergurile interioare / un lied pentru un
tărâm depărtat /şi veşnic sub seară
printre maşinile de cârpă şi sânge /lipseşte
/foşnetul/ grâul/ fereastra /
lăcrimând / în albul unei imagini
numai trecutul aleargă/ după noi/El durabilul între
prăpăstiile dintre lume şi marele Ludum
*
îmi mai telefonez o aripă-nour
pânză/ zăpadă /şi …/ linişte de ierburi ameţitoare …
zilele tac una după alta
schelete greoaie/ apele vântul memoria/ văd
stele /deasupra mării/ uitat în trenurile lungi
pustiite
nu mai e vreme/ nici ploile nu mă mai văd
ca şi cum poemul / mi-ar veni de din lăuntruri
chiar/ prin sângele mâinilor/ fantomatic
controlor de trafic
rămânem singuri /o/ cât de singuri mr.Jung
* * *
copacii se urcă în camioane noptatece /povestitori de
fum şi cenuşă stau la răspântii foşnind / cuvinte de-ne-înţeles
din alt anotimp / se nasc făpuri ale drumurilor/ ciudate-s
mormintele lor/ de aur …şi adastă în aerul vechi
deci / printre inconceptibilele
lumii/ acvarii … pune tu ceva albăstrui
respiră şi pentru mine/..microfoanele philips
scriu poeme sinucigaşe pe un perete /foarte alb al
unei gări de provincie/ şi toate sunt aşa
precum s-a şi spus că vor fi
elementele, o, Noule Faust, Obiecto-Fiinţule
se visau aidoma cu sferele cereşti
*
în lumina amiezei erai
tânăra formă a unui strigăt / dansând / văluri ale verii care trecuse/ cu
fereastra
deschisă ai fi/ fluturat în volute rugina unui oraş/ ai fi
aruncat/ invizibili copaci silabisindu-mă /desigur…
de-ne-înţeles
printre toate cuvintele / înstrăinând prăbuşirea sentinţele ochii /osânda
ascunderea de cel
ce se uită ca un glonte în / mine
will you tell me the time?
*
/ trec gări provinciale cu lămpile aprinse în mâini
dulapurile grele
cu o graţie inutilă şi tragică
îmi părăsesc pe furiş/ încăperea
sunt/ milenii de somn
*
încep să-şi /audă singurătatea
/mătasea fără / sfârşit
un verde venit / din adâncuri
vorbesc singur / ridic
/ voci ale oaselor
noiembrie
ascunde în
mine o clipă de hârtie colorată
*
dintr-o sete ciudată…
stai/ cu ploile lumii pe mâini
metalul lor necunoscut/ rece şi melancolic
adulmecă distanţe şi
în imposibila/ libertate /asteaptă
toamna
pe turlele /cu inimi electrice
miraje oarbe…
sub cernerea fierbinte a întâmplărilor /
bătrâna care vinde/ în tacere
mălai urzici/cartofi hasmaţuchi şi pătlăgele
atinse de brumă face pe caldarâm
o întreagă poetică/’’…hypocrite lecteur, mon
semblable, mon frere!’’
amare
siderurgii ale singurăţii / stăm
la taclale
*********
____________________
Pictura de Viorel Lazarescu
____________________
______________________
