Din demultul de acum … 20 de ani si mai bine
Timp cu Hieroglife
“Inchipuieste-ti, Celine,
ca am cunoscut …”
marturii ale gustului acelei clipe,
unica,
talia stiintific incadrata a sotului,
conversatia constiincioasa la sfirsit de strazi,
cite rude imposibil de prevazut
si
Repaosul, timp cu hieroglife iluzorii
Cind in Cartierul Latin
Proust imi recitea poemele.
Amurg
Vara s-a dus
Orga de-aripi calatoare
Si tu, iubitul meu …
-
Singele-mi pare prea strimt pentru trup
O stea moare lung
Ca un strigat de lup
Amurgul ma plinge in asteptare
Scrisoare I
Ochi sub furtuna de zei calatori
Arcuiesc lacrimi si le indeamna
Pina in coltul gurii unde, capcana,
Buzele tale astept sa ma piarda
Scrisoare II
Nu stiu sa iti spun vorbe noi.
Eu sint aceeasi linga minele meu.
Locuim bine impreuna.
Siguranta cind arde o inlocuim amindoi
Bijbiind intunericul pe muchiile sale.
Lumina ne face demni,
Stirile ma cutreiera o zi
Si in noapte
Dieta Bardot imi inchide apetitul
Plimbarii sub invinse, neantice ploi.
-
Nu stiu sa iti spun vorbe noi.
Poate miine.
Stol de fluturi
Inceputul noptii – ramura in salbaticii
Respiratia ta, calda magie
Inchipuindu-ma Fata Morgana
Si cruciadele fratelui, plecat in lupta
cu anii acelor femei
inselate …
-
Inceput de noapte, bratele mele …
Un ciine turbat a muscat:
Era batrin, nu m-a zarit prea bine.
Coltii lui au gasit
intr-un stol de fluturi
inima mea.
-
Deasupra orasului, o ultima ploaie
Cladeste sidef pe guri de canal …
-
Si mai aproape de era noastra ……
In locul meu, fiului
Plec ca si cum
Dintr-un vechi drum
O piatra isi lasa imprenata inima
Sub pasi stratificati
De ere sentimentale.
-
Miine, dupa ploaie
Stele vor arde in locul meu
Lutul unui gasit Dumnezeu.
Case vor impodobi dimineti
Oglindindu-ma in urmele tale.
Eu plec ca si cum
Citit de aer, intr-o strafulgerare,
Un vechi intelept pergament dispare.
-
Si iata, aceasta-i intelepciunea fiului.
Intoarcere
Amintirea copilariei
In umbra genelor tese
Materie incandescenta – lacrima
Netrecatoare
Ca marea in spirala cochiliei,
La fel de curata ca sinul
Mamei
-
La fel de nebanuita
Ca respiratia lunii
Pe somnul fiului meu.
Atita liniste!
Naufragiu de Noiembrie
Cind catre tine noaptea cu palma o aplec
Numai pe dune, iata, se face tot mai vara
Iar muntele de fildes, cascada, imi strecoara
In soapta la ureche
Gramezi de pulberi albe.
-
Acolo, intre timpuri, stau Fetele Morgane
Dcescintege pagine cu sunete liane
Si-mi apara-n nesomnuri
Pierdutul labirint.
-
Se face tot mai vara pe dune
Eu va mint.
Neverosimil, cu dragoste
Tinara,
Paream auzind roua inaintea zilei
Spre ocean,
Un bocet incendiator de timple,
Apoi tristul bunic
Si risipirea Bunei in lumini,
Inventarul nostru
Pirogravat pe vena timpului.
-
Malul, cu pietre cineva imi hranea ;
Tinara, paream
Ca si cum lebede incepeau
Albastru, spre ocean,
Strofa reversibilei tale iubiri
Cu neintoarcere continua,
Oglinzi … tacind.
Vise la Marea Moarta
De saptamini chem scribii.
Vreau sa –ti darui
Cuvintele mele, de dragoste,
Tiparite pe degetele lor
Din lemn de chiparos.
-
Excelent intuneric cu fisuri
In care mesajele cotidiene se strecoara
Asemeni fetei mari prin virste inutile,
Obedienta ma aduce-amurg-
Catre sunetul inimii tale.
-
De saptamini inchei pact de lumina si intunecimi
Cu tine, planeta de tinar
Si semnez in lemn de chiparos
Prin toate poemele mele
Nespuse.

______________________